Cum să-ți construiești încrederea în sine
Când am început să lucrez ca make-up artist și să merg la joburi aveam o trusă exgaret de mare pe care nici nu o puteam căra singură pentru că aveam în ea absolut toate produsele de machiaj pe care le dețineam. Cu timpul trusa s-a micșorat până a ajuns un portfard ce conținea doar produsele esențiale.
Ce s-a întâmplat între timp? Veți afla în rândurile de mai jos.
Încrederea în sine sau încrederea în propria persoană este un conceput care a căpătat o popularitate foarte mare în ultimii ani. Dar nu pentru că este o noutate, ci pentru că oamenii au început să fie mai deschiși, să fie mai vulnerabili și mai dornici de a-și procesa și discuta nesiguranțele. Și din fericire eu mă număr printre ei.
Încrederea în sine nu ține neapărat de fizicul nostru, cum s-ar crede la o primă vedere. Nu doar o dată mi s-a întâmplat să lucrez în calitate de make-up artist la ședințe foto cu modele superbe care să mi se destăinuie că și-ar dori să aibă încrederea pe care eu o am, sau să fie la fel de carismatice și de frumoase ca mine. Prima oară când mi s-a întâmplat asta am fost mai mult decât surprinsă, însă cu repetarea acestui episod am înțeles că până și cele mai frumoase și mai apreciate femei au propriile nesiguranțe, și că încrederea în sine nu este dat pe care îl dobândești o dată cu nașterea într-un trup frumos, ci că este o călătorie cu urcușuri și coborâșuri, eu însămi aflându-mă pe un astfel de drum.
Poate că eu vă par jovială, carismatică și stăpână pe situație de cele mai multe ori, dar vă mărturisesc că nu sunt tot timpul așa. Și cu această ocazie vreau să vorbim despre stima de sine și încrederea în sine.
Stima de sine vs. încrederea în sine
Stima de sine reprezintă modul în care ne evaluăm pe noi înșine în raport cu propriile așteptări. Valoarea noastră este dată de suma comportamentelor și acțiunilor din trecut, prezent și viitor. Stima de sine este flexibilă și măsurabilă, și poate fi îmbunătățită. Ea poate fi influențată de personalitate, de factori genetici, de circumstanțe sociale, de compararea sinelui cu ceilalți și de reacțiile celor din jur.
Și un lucru foarte important este că stima de sine a unui adult este de cele mai multe ori influențată de educația și mesajele primite în copilărie. Adulții care au auzit frecvent “nu ești bun de nimic” vor avea o stimă de sine scăzută, pe când cei care au avut parte de încurajări și laude au toate premisele să plece în viață cu stimă de sine crescută.
Pe scurt, stima de sine este strâns legată de gândurile, comportamentele, sentimentele și acțiunile noastre – adică ce simțim noi despre noi.
Încrederea în sine ține mai mult de capacitățile noastre de a face anumite lucruri și de modul în care le facem. Practic este vorba despre așteptările pe care le avem de la noi înșine și se concentrează mai mult pe cum ne percepem propriul potențial și propriile abilități. Dacă stima de sine se referă la ce simțim despre noi, încrederea în sine se referă la ce simțim despre abilitățile noastre de a îndeplini anumite sarcini.
Cele două pot fi foarte ușor confundate pentru că sunt strâns legate: o persoană cu stimă de sine scăzută de cele mai multe ori va suferi și din lipsa încrederii în sine. Totuși, sunt situații în care o persoană cu stimă de sine scăzută poate să aibă o încredere crescută în anumite sectoare ale vieții sale.
De ce credeți că se întâmplă asta? Pentru că încrederea în sine nu este o trăsătură de personalitate sau de caracter așa cum se crede, ci este o abilitate ce poate fi cultivată, educată și dezvoltată.
Aptitudini și abilități
Și aceste două concepte sunt deseori confundate tocmai pentru că te trimit cu gândul la ceva ce poți face, mai ales că granița dintre ele este destul de fină.
Aptitudinile sunt însușiri psihice (de cele mai multe ori înăscute) care condiționează îndeplinirea unei sarcini în bune condiții.
Abilitățile se referă la puterea, iscusința, pricepere sau îndemânarea de a face ceva, și sunt calități ce pot fi dezvoltate și îmbunătățite în timp.
De exemplu, eu nu m-am născut cu aptitudini sportive, dar în timp prin exercițiu și practică repetată am reușit să devin o alergătoare. Atunci când am perioade lungi de pauză, abilitatea mea de a alerga scade.
Practic, aptitudinile sunt naturale, dobândirea lor ținând de multe ori de felul de a fi al unei persoane, în timp ce abilitățile sunt comportamente învățate.
De ce este nevoie să aducem în discuția despre încrederea în sine aptitudinile și abilitățile veți afla imediat.
Cum se construiește încrederea în sine
După cum spuneam, nu te naști plin de încredere, ci îți cultivi această abilitate de a fi încrezător în forțele proprii.
Se spune că persoanele cu personalitate extrovertită au încredere în ele pentru că se simt confortabil printre oameni și în centrul atenției, pe când cele cu personalitate introvertită nu au încredere în ele. Dar încrederea nu este o trăsătură de personalitate, iar de-a lungul timpului personalitatea se poate schimba.
O persoană extrovertită poate deveni în urma unui eveniment tragic un om retras, iar o persoană introvertită poate deveni în anumite circumstanțe extrovertit. Să ne gândim la profesorul preferat din liceu: sunteți siguri că darul și carisma lui se datorau faptului că avea o personalitate extrovertită? Asta ar însemna automat că toți profesorii apreciați din întreaga lume ar avea o personalitate extrovertă. Dar explicația este alta.
Indiferent de tipul de personalitate, profesorii și-au cultivat și și-au dezvoltat abilitatea de a preda. S-au specializat într-un domeniu, au ajuns să îl stăpânească, prin exercițiu au dobândit abilități de predare și au ajuns să fie buni la asta. Și cel mai important, au ajuns să se considere buni profesori și astfel le-a crescut încrederea în ei.
Așadar, nu modul de gândire este cel mai important atunci când vrei să îți construiești încrederea în sine, dar poate ajuta. Dacă vrei să spargi cercul vicios al îndoielii trebuie să treci la acțiune, adică să faci ceva concret.
De aceea vreau să vă fac cunoștință cu schema de mai jos denumită și cercul sau bucla construirii încrederii în sine (confidence loop).

Primul pas este să începi cu dorința de a încerca. Încrederea în sine este circumstanțială și nu este ceva ce ai tot timpul. Trebuie să lucrezi constant la ea căci altfel o pierzi. este despre ce ai tu în interior, nu despre ce posesiuni materiale ai.
Poți construi încrederea în tine și în competențele tale prin valorificarea procesului:
- Stabilește un obiectiv: în ce domeniu vrei să progresezi? Care dintre abilitățile pe care le deții deja pot fi îmbunătățite?
- Exersează: e nevoie de timp și răbdare, disciplină și perseverență.
- Cere feedback: ascultă-l, integrează-l și învață din el. Evaluează-te sincer și vezi ce poți face mai bine.
- Noi competențe: deja se văd micile progrese și îmbunătățiri ce te ajută să te apropii de obiectivele tale. Devii din ce în ce mai competent la ce ți-ai dorit.
- Încredere în propriile abilități: succesul generează încredere și în timp vei ajunge să ai o nouă părere despre tine pentru că te vei aștepta să reușești cu succes.
Să luăm exemplul meu. Mi-am dorit foarte mult să am haine frumoaase, feminine, tinerești și de bună calitate chiar și pe mărimi mari și foarte mari. Aveam viziune, aveam idei, aveam experiența femeii care a purtat măsura 52, deci știam exact ce trebuie acoperit, ce trebuie evidențiat, ce țesături să aleg ca să nu evidențiez colăcii sau celulita, dar nu știam de unde să încep. Asta mi-am zis ani de zile: că nu pot face asta pentru că nu am expertiza și resursele financiare să pornesc propriul brand de haine. Dar adevărul este că nu aveam încredere în mine. Nu credeam despre mine că pot face asta. Însă dorința creștea din ce în ce mai tare și simțeam că acesta este drumul meu.
Ce s-a întâmplat? M-am gândit care este următorul pas și l-am făcut. Doar primul pas. Atât. Și apoi am aflat care este următorul, și-am mai făcut un pas. Adică, am trecut la acțiune. Și tot făcând mici pași care se dezvăluiau în fața mea pe parcurs, am reușit să realizez prima rochie #IDuFashion.
Bineînțeles că vocea critică din capul meu mai apărea din când în când și îmi sădea îndoială, dar când mă trezesc în astfel de momente îmi spun că nu trebuie să știu acum toți pașii până ajung rochiile mele la femeile din România și din toată lumea (pentru că livrez internațional), ci trebuie să știu clar doar care este următorul pas și să îl fac. Și să fac lucrurile bine ascultând și ținând cont de feedback-ul clientelor mele.
Dar hai să discutăm și despre acțiuni mici pe care le poți face oricând pentru a te ajuta să te simți mai bine, și care prin exersare pot îmbunătăți încrederea.
Cum să te simți mai încrezător în anumite situații
- Limbajul trupului – când ne simțim anxioși avem tendința de a ne face mici: umerii coboară, plecăm capul sau privirea și ne cocoșăm. Doar prin îndreptarea spatelui destresezi corpul și transmiți celor din jur asertivitate. Dacă urmează să iei cuvântul într-o ședință sau să ții un discurs întinde mâinile în față cu palmele deschise spre audiență și astfel vei transmite deschidere și dorință de dialog.
- Comunicarea față în față – oamenilor cu încredere de sine scăzută le este dificil să facă o primă impresie bună (sau cel puțin asta cred despre ei), iar asta îi face să se simtă nesiguri sau timizi. Când întâlnești prima dată un client sau ai de ținut o prezentare privește-ți interlocutorul în ochi. Asta îi arăt respect și că ești interesat de ceea ce spune.
- Gândurile pozitive – dacă tu crezi că poți realiza ceva este mult mai probabil să muncești pentru acel rezultat și să reușești decât dacă pleci de la premisa că nu vei reuși oricum. Cel mai important este să te convingi pe tine că poți face acel ceva apelând la ajutorul de care nevoie, facând pregătirile necesare și având sau dobândind cunoștințele necesare realizării acelui lucru.
- Primește complimente – cei mai mulți oameni nu știu să primească un compliment. De câte ori i-ai spus unei prietene/colege “ce bine arăți astăzi!” sau “rochia îți vine fenomenal!” și să primești răspunsul “care? Vechitura asta?” sau “Ți se pare ție, sigur m-am îngrășat!”? Pentru că oamenii nu mai știu să primească complimente. Cum ar fi bine să procedezi când primești un compliment? În primul rând mulțumește-i persoanei care ți l-a adresat și cere-i mai multe detalii despre ce anume i-a plăcut. Nu este rău sau laudă de sine să îți recunoști propriile realizări și să le sărbătorești recompensându-te sau povestind prietenilor și familiei despre ele. Se numește ritual de triumf și este foarte folositor pentru că ajută mintea și corpul să asimileze un succes.
Când mi-am cumpărat a doua mașină m-am dus și mi-am cumpărat pantofii din poza de mai jos și de fiecare dată când îi port îmi amintesc că sunt o femeie care și-a cumpărat singură două mașini până acum.

Când am intrat prima oară în București Mall Vitan prin proiectul A’List Designers Boutique, ceea ce a însemnat pentru mine primul magazin unde doamnele puteau să vină să vadă, să probeze și să cumpere hainele #IDuFashion, m-am dus și mi-am cumpărat o nouă pereche de ochelari de soare. Și de fiecare dată când îi port îmi amintesc că sunt femeia aceea care a reușit să creeze în România un brand care să ofere haine pe 11 măsuri (de la 34 la 54), și care a reușit să aibă magazin în mall. Am plâns când am dus primul sacou măsura 54 la mall pentru că simțeam o mare victorie personală să găsești într-un mall din România haine frumoase, tinerești și de foarte bună calitate pe toate mărimile. Pentru că am simțit atâția ani dezolare și respingere din partea magazinelor și implicit, a societății. Așadar, acest moment merita să fie celebrat și să mă asigur că nu îl voi uita ușor.
De cele mai multe ori o încredere scăzută se datorează temerilor de necunoscut, criticilor primite, nemulțumirii față de cum arătăm (stima de sine scăzută), a faptului că ne simțim nepregătiți, că nu știm cum să ne organizăm timpul, a lipsei abilităților sau a eșecurilor anterioare. De asemenea, ne temem foarte tare de ce ar putea spune sau crede alții despre noi. Ne e teamă că ar putea râde sau că ne-ar putea critica. Iar acest lucru ne poate împiedica din a face ceea ce ne dorim cu adevărat.
Gura lumii n-o astupă nimeni, așadar de ce ar conta cu adevărat ce crede sau spune despre tine un necunoscut sau un cunoscut a cărui părere nu este importantă pentru tine. Căci dacă este un om a cărui părere chiar este importantă atunci ne întoarcem la punctul 3 din bucla încrederii și vom ține cont de feedback și vom îmbunătăți ceea ce poate fi îmbunătățit.
Cum ar fi să mă sfătuiesc în fiecare zi cu cei peste 100.000 de oameni care mă urmăresc pe Facebook cum să mă îmbrac? Au toți gusturi asemănătoare cu ale mele? Au toți expertiză în domeniul modei? Îmi impactează toți acei oameni cu adevărat viața mea de zi cu zi sau ei își văd de treburile lor și eu de ale mele?
Așadar, încrederea în sine este o stare mentală ce poate fi dobândită, o calitate pe care foarte mulți oameni și-o doresc, și care dacă acționează și urmează un plan au toate șansele să o dobândească.
Deci, de ce am ajuns de la o trusă de make-up cât un troller aproape cât mine de înalt la un portfard minimalist? Pentru că îmi dezvoltasem și exersasem foarte mult aptitudinile (tradus prin talent) și abilitățile (traduse prin exersare și multe experiențe) de a machia. Nu mă mai bazam pe produse, ci pe propriile abilități. Au existat situații în care am mers la ședințe foto fără pudră sau fără mascara și a trebuit să fiu creativă și să improvizez. Și m-am descurcat perfect.
În concluzie, încrederea în sine vine din sentimentul de bunăstare, de acceptare a propriei ființe (a minții și a corpului), și din credința în propriile abilități, aptitudini și experiență.