Și totuși, de ce vrem să arătăm slabe când firesc ar fi să ne dorim să arătăm bine?

Lucrez printre femei și cu femeile de peste 12 ani, dar în ultimii doi ani am avut ocazia să interacționez mai mult cu ele prin intermediul brandului meu #IDuFashion care oferă haine frumoase pe măsuri de la 36 la 54. 

Ideea acestui articol a pornit de la două comentarii: unul primit pe o rețea socială, altul auzit în showroom. Despre primul pot înțelege că a pornit din supărările, traumele și frustrările prin care a trecut persoana care l-a lăsat, însă tot el mi-a readus în atenție un lucru pe care îl aud des din partea multor femei. Comentariul suna cam așa și era făcut la adresa mea: Cum să ziceți că arată fabulos, nu vedeți că tot grasă e și după ce a pus rochia pe ea?

Iar cel pe care l-a făcut o clientă în showroom-ul #IDuFashion (str. Locotenent Colonel Constantin Marinescu) suna așa: rochia asta mă face să par mare, tot se vede că am brațe groase și spate lat, n-ai ceva în care să nu se vadă că am burtă?vreau ceva care să subțieze și să nu se vadă cât sunt.

La primul m-am amuzat un pic pentru că nu-mi venea să cred că există persoane care cred că dacă îți pui o haină pe tine aceasta te va transforma ca prin minune în cu totul altcineva. Pe de altă parte, recunosc că m-a și revoltat faptul că oameni cu mentalitate atât de săracă au acces la internet. Oamenii care gândesc așa au nu doar o viziune îngustă, ci și o educație precară. Practic, în universul lor mic, doar dacă ești slab poți arăta bine. Nimic mai greșit, dar să zicem că gusturile nu se discută, ca să fiu delicată în exprimare.

Cât despre al doilea comentariu pot zice că m-a întristat destul de mult. Pe de o parte m-am bucurat că am reușit să creez din showroom-ul IDuFashion un spațiu în care clientele mele să se simtă în siguranță să-și exprime emoțiile, chiar și pe cele mai dureroase, dar pe cealaltă parte știam că am de-a face cu cineva care a auzit multe lucruri neplăcute, și care, din păcate, are despre sine un discurs critic. 

Încă de dinainte de a proba era fixată pe ideea că trebuie cu orice preț (noroc că hainele mele au un preț accesibil) să arate slabă,și nu pe a se simți și a arăta cu adevărat bine. Am înțeles că în viziunea ei a arăta bine este egal cu a fi slab. Și corelând acest discurs cu celălalt comentariu am realizat că din păcate această idee este perpetuată în conștiința colectivă.

Cred că dacă am fi mai rezonabile și mai realiste am reuși să ne mai obișnuim cu firescul și cu normalitatea. Din păcate conștient sau inconștient refuzăm să privim și să asimilăm cum arată femeia normală, de fapt cum arată majoritatea.

Și știți ce este cel mai trist? Că aceste femei doar au zis cu voce tare ceea ce gândesc multe femei. Ce putem face noi cu adevărat util este să nu mai perpetuăm aceste idei greșite care ne îmbolnăvesc pe interior și să încercăm să oprim vocea critică din mintea noastră când începe un discurs de acest fel.

Nu susțin și nu promovez că supraponderabilitatea este un lucru bun și sănătos, ci din contră, eu am văzut pe propria piele ce bine mă simt din toate punctele de vedere după ce am slăbit 40kg și ce beneficiu a adus mișcarea făcută în mod regulat în ultimii 7 ani în viața mea. Vreau doar să vă îndemn să vă dați jos ochelarii de cal și să observați realitatea în care trăim: oamenii sunt supraponderali, sunt sedentari, încep să aibă probleme de sănătate de foarte devreme și asta nu este ceva ce putem anula decă negăm că există. Nici dacă trăim în rușine nu ajutăm cu nimic. Putem ajuta doar prin acceptarea realității.

N-am înțeles niciodată oamenii care au o atitudine bully și ostilă față de oamenii mai diferiți când încep să aibă activități obișnuite pe care le face toată lumea. Concret, de ce ai fi răutăcios cu un om supraponderal care merge la sală, sau care merge pe bicicletă sau doar pur și simplu este mai cochet? Ce ar trebui să facă între punctul în care are niște kilograme în plus și momentul în care a reușit să se debaraseze de ele? Să nu mai existe? Să se ascundă și să revină în societate doar când este acceptabil?

Vorbesc mult despre supraponderabilitate pentru că este o temă care mă interesează direct. Încă de când am intrat la pubertate și din cauza problemelor hormonale am început să mă îngraș și să trec de baricada oamenilor grași vă zic sincer că mi-a afectat viața. Și pentru că înțeleg cât este de greu să te lupți nu doar cu propriu corp, cu propria minte, cu propriile obiceiuri, ci și cu societatea, voi încerca în felul meu să ajut cât mai mulți oameni.

Uneori ai nevoie de un pic de ghidare, alteori de motivație, poate uneori de inspirație sau de un exemplu că se poate trăi frumos și fără să te încadrezi în standarde. Fiecare să își ia ce are nevoie și să nu ia de bun sau literă de lege ce spun eu.

Vreau să normalizez ideea că standardele sunt niște norme cărora nu trebuie să ne supunem, și că ne putem construi o viață frumoasă și în termenii proprii, și că nu este nimic greșit în asta.

Pentru că am făcut publică povestea #MyBodyJourney și mi-am documentat procesul de slăbit online sunt oameni care consideră că scopul meu suprem și permanent este să slăbesc. Înțelegeți cât este de îngustă această gândire?

Se mai întâmplă din când în când să primesc comentarii de genul degeaba te duci la sală că nu ai mai slăbit un gram sau nu ne mai aburi atât cu mâncatul tău sănătos că tot la fel arăți. Nu vreau să fiu rea, dar trebuie s-o spun direct: voi vă dați seama că oamenii aceia sunt atât de înguști încât doar atât înțeleg mințile lor? În viziunea lor sport și mâncat sănătos = slăbit. Atât. Eu sunt conștientă că nu avem în cultura noastră conceptul de a face mișcare pentru o viață sănătoasă, mai ales că fac parte din generație cu scutire de la medic pentru orele de sport, dar chiar să nu înțelegi că lucrurile mici pe care le faci zi de zi nu le faci pentru a avea un beneficiu rapid, ci unul pe termen lung. 

Vă spun din perspectiva unui om care are probleme cu greutatea și căruia îi este dificil să o țină sub control: să nu mă îngraș sau să reușesc să merg la sport de 2-3 ori pe săptămână de 7 ani încoace este o realizare. De la un om sedentar care avea 120kg să ajung să-mi mențin greutatea în niște parametri proprii și să fac și mișcare în mod regulat este o schimbare și o reușită. Una personală care nu afectează pe nimeni altcineva în afară de mine.

Ce vreau să înțelegeți este că fiecare mic efort contează și face diferența dacă faci din asta o obișnuință. Am avut câțiva ani când făceam 2-3 ore de sport de 5-6 ori pe săptămână, iar rezultatele au fost wow și tot efortul a meritat. M-am recompensat pentru asta și mă bucur că am avut timpul, energia, motivația și determinarea să fac asta atunci. Acum viața mea este alta cu totul. Sunt antreprenor, am responsabilități mult mai mari și mai solicitante, calitatea odihnei a scăzut (inclusiv numărul orelor de somn), îmi împart viața între două țări și cu toate astea reușesc să nu las să treacă mai mult de două-trei zile fără să fac mișcare. După o zi în care petrec 4-5 ore în traficul din București, alerg între showroom, atelier, administrație și pregătit comenzi online (zi care nu durează mai puțin de 10 ore niciodată) nu prea mai am energie nici să-mi fac un duș. Nici nu mai zic de sport. Și este greu să găsești un echilibru. În momentele în care mă simt copleșită mental și epuizată fizic chiar mă întreb cu reușesc mamele să meargă și la serviciu, să aibă grijă și de copii, să îi ducă/ia la școală sau alte activități extra, să le facă de mâncare, să le ofere atenție și să mai aibă grijă și de ele și să fie floricele când le ajunge partenerul acasă. Sincer mi se pare o utopie. 

C8B4C463 7E52 4BE7 857F 5A3E7F2B756A

Așadar, ce putem face pentru noi în momentele în care ne simțim depășite și copleșite? Să nu ne mai biciuim și dă dăm la minim volumul vocei critice din capul nostru sau din exterior. Trebuie punctat că multe critici vin și din exterior. Fie că vorbim despre un comentariu pe o rețea socială, de un reproș al partenerului de viață sau de vreo critică venită din partea familiei (am descoperit că multe femei au mame care le critică crezând că astfel le motivează), hai să dăm volumul la minim și să ne concentrăm atenția pe ce este important pentru noi.

Ce putem face ca să ieșim dintr-o stare neplăcută în care simțim că ne afundăm din ce în ce mai tare?

  1. Putem să luăm o pauză. Stresul a devenim atât de prezen în viața noastră încât îl simțim ca pe ceva normal. Nu este normal și ai să vezi că nu pică cerul dacă furi 1-2 ore pentru tine (în care în care nu poți mai mult). 
  2. Pentru că eu am o stare de oboseală cronică și după ora 17:00 nu mai sunt în stare să fac sport pentru că pur și simplu nu mai am niciun pic de energie, mi-am stabilit un mic antrenament pe care să îl fac dimineața când mă trezesc zi de zi indiferent de ce zi a săptămânii este și indiferent de unde mă aflu. Să fac o încălzire scurtă în fiecare dimineață mi-a intrat în obicei de foarte mulți ani și mă ajută să îmi dezmorțesc corpul dimineața. Așa că indiferent dacă ajung sau nu la sală în ziua respectivă, știu că am făcut puțină mișcare și că îmi mențin rezistența mușchilor. Este foarte important pentru sănătate să îți exersezi musculatura. 
  3. Mă aranjez și mă îmbrac frumos. A avea grijă de tine este o dovadă de iubire care îți ridică starea de spirit, crește stima de sine și te ajută să fii mai eficientă. O rochie frumoasă purtată într-o zi banală și un ruj sau un eyeliner pot face minuni! Atunci când o femeie se simte bine se vede la exterior. Așadar, pentru a schimba starea din interior pornește din exterior. Poartă pantofii aceia pe care îi ții pentru ocazii speciale, mergi la coafor chiar dacă nu te duci la vreun eveniment și îmbracă-te cu o rochie care îți flatează silueta!
  4. Mănâncă mai sănătos. Repet: a mânca sănătos nu înseamnă a ține dietă pentru a slăbi, ci înseamnă a oferi combustibil de calitate organismului tău pentru ca el să te ajute să îți poți îndeplini sarcinile cu succes. O masă echilibrată ar trebui să îți ofere sațietate și energie pentru 4 ore, 4 ore și jumătate fără a simți nevoia unei gustări între mese dacă nu faci un efort fizic intens. O alimentație echilibrată acum menținută pe termen lung înseamnă organe sănătoase pe termen mai lung și o bătrânețe mai frumoasă. Poți vedea fiecare masă ca pe o investiție. Gândește-te la asta data viitoare când vei întinde mâna după o eugenie și poate vei apuca un măr sau un chefir. 

Și ca să ne întoarcem la subiectul de la care am pornit: de ce am vrea cu orice preț să arătăm mai slabe când putem arăta și ne putem simți cu adevărat bine?

Este fain să arăți mai slabă, am experimentat-o pe propria piele și vă confirm că așa este, dar doar atunci când nu este corelat cu senzația înfometare și cu sentimentul că nu ești demn de iubire și respect dacă nu ești slabă.

Însă este mai fain să te simți bine fizic și emoțional indiferent de cum arăți. 

Iartă-te, acceptă-te așa cum ești fix în acest moment și acționează în ritmul tău pentru a deveni o o versiune mai bună a ta. Doar atunci vei putea face cu adevărat ceva. Micile progrese duc la mari schimbări. Și credeți-mă că ce cele mai mari schimbări se produc în inimile și în sufletele voastre, și nu la exterior. Așadar, hai să acceptăm realitatea în care trăim, să vedem cu noua normalitatea și să nu mai întoarcem privirea în altă direcție doar pentru că nu ne place ce vedem și să ne privim cu blândețe în oglindă. 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *