#MyBodyJourney după doi ani

Era ultima zi de mai când am făcut pozele din această postare. Totul începuse ca o provocare din partea brandului C&A de a împărtăși stilul meu vestimentar cu femeile din comunitatea mea și de a da o voce femeilor cu forme din România, dar și ca o promisiune pe care mi-o făcusem de a face o schimbare benefică în viața mea.

Acea postare a avut un impact mult mai mare decât mă așteptam. Pe lângă faptul că a devenit virală și a fost distribuită de câteva mii de persoane, a stârnit și foarte multe reacții, de toate felurile. De la oameni care mă acuzau că promovez obezitatea și un stil de viață nesănătos (cărora mă bucur că le-am demonstrat cât de tare se înșelau), până la persoane care pur și simplu doreau să se simtă normale și să nu mai primească etichete.

#MyBodyJourney este călătoria mea. Este procesul prin care m-am scuturat de toate etichetele care mi-au fost puse de-a lungul timpului. Este despre a accepta și a-i face și pe alții să accepte diversitatea ca fiind normalitate. La început nu plănuiam ca #MyBodyJourney să aibă un impact atât de mare asupra altor persoane. La început era vorba doar despre mine, însă mă bucur înzecit să descopăr în fiecare zi că povestea mea a inspirat și a motivat atâtea persoane.

#MyBodyJourney înseamnă să accepți că trebuie să faci o schimbare ca să îți fie mai bine. De aceea cred că un astfel de proces nu începe în momentul în care începi să îți schimbi regimul alimentar sau când te apuci de sport, ci atunci când începe să-ți apară aceste gânduri în minte. În cazul meu, #MyBodyJourney cred că a început în ianuarie 2015 când am făcut criza de spate, chiar dacă nu am făcut imediat nicio schimbare. Atunci au apărut primele gânduri că mi-ar fi mai bine dacă aș slăbi puțin, dacă aș mânca mai sănătos, dacă aș face puțină mișcare. Așa că poate mulți dintre voi deja v-ați început propria călătorie, chiar dacă încă nu ați conștentizat asta. Totul începe cu un gând, care în momentul în care veți fi pregătiți vă va conduce spre următorul pas. În cazul meu, pasul următor a fost să renunț la alimentele cu zahăr, la prăjeli și la sucurile acidulate. Apoi am început să merg mai mult pe jos și să mănânc mai multe salate. Au fost pași mici spre necunoscut, dar care se pare că m-au condus spre progres. V-am povestit cum am început în articolul Cum să te apuci de slăbit pe care vă invit să îl citiți și să îl distribuiți dacă veți considera că vă poate fi vouă sau altora de ajutor.

Următorul pas a fost să îmi asum faptul că asta sunt și că asta vreau să fac, și că vreau să documentez tot acest proces online. Nici prin gând nu mi-a trecut la momentul respectiv că #MyBodyJourney va fi prima poveste de acest gen documentată online și că va avea un impact atât de mare asupra celor din jur. Dar mă bucură cu atât mai mult. Și recunosc că reprezintă și o sursă de inspirație și motivație în momentele grele. Căci da, și voi mă motivați și mă încurajați pe mine, și vă mulțumesc din suflet pentru asta.

Următorul pas a fost să mă apuc de sport. L-am întâlnit pe antrenorul meu care a știut cum să integreze sportul în viața mea și cum să adapteze antrenamentele la condiția mea astfel încât să fie o activitate pe care să o susțin pe termen lung. Și ghiciți ce? De la persoana care nu putea face nici 10 abdomene fără să simtă că îi plesnește inima sau care nu putea merge nici 5 minute pe bandă, acum alerg kilometri întregi fără să mă opresc, iar drumețiile pe munte sunt printre activitățile mele preferate. Mulțumesc, Iulian Dinu pentru că m-ai învățat să iubesc mișcarea!

#MyBodyJourney nu este despre slăbit și despre a te încadra în niște standarde clasice de frumusețe. #MyBodyJourney este despre acceptare și iubire de sine. Pentru mine a face sport și a mânca sănătos este o dovadă de iubire de sine. #MyBodyJourney nu este povestea clasică cu care să te lauzi că ai slăbit un număr considerabil de kilograme într-un timp record. Să slăbesc nu a fost niciodată obiectivul suprem, a fost doar rezultatul tuturor eforturilor și schimbărilor pe care le-am făcut. M-am bucurat tot timpul de progresul meu, doar am muncit din greu pentru el, dar nu am pus niciodată presiune pe mine. Nu mi-am dat niciodată un deadline pentru că eu am ales să mă concentrez pe proces și pe toate lucrurile pe care le-am învățat despre mine și despre cum să am grijă de sănătatea mea. Trăim numai pe repede înainte încât uităm să fim prezenți la ce ni se întâmplă. Eu am ales să fiu atentă la fiecare durere de mușchi dată de o febră musculară pe care am simțit-o, la fiecare poftă culinară pe care nu trebuia să mi-o satisfac, la fiecare jignire sau încurajare pe care o primeam și chiar și la cum se schimbă atitudinea oamenilor din jurul meu față de mine pe măsură ce slăbeam.

#MyBodyJourney m-a ajutat să învăț că a spune despre un om că este gras nu este o jignire și m-a ajutat să îmi schimb relația pe care o aveam cu mâncarea.

Vreau să subliniez încă o data că nu am ținut o dietă anume și că nici nu cred în diete-minune. Cred în schimbări și cred că este bine să fim informați, să ne documentăm mult, să cerem ajutorul specialiștilor și să alegem ce ni se potrivește cel mai bine. Cred că e bine să fim moderați și să nu încercăm să fim mai catolici decât Papa. Cred că e bine să învățăm să fim mai îngăduitori cu noi și să fim conștienți că atunci când facem o greșeală nu ștergem cu buretele tot efortul de până acum. Una dintre cele mai mari greșeli pe care le făceam înainte era să renunț după ce făceam o greșeală. Acum merg înainte și nu las un singur paș greșit să redevină un obicei nociv.

Contează câte kilograme am slăbit în doi ani? Mă grăbesc undeva? Există vreo miză? Miza este sănătatea mea fizică și emoțională.

Ce sfaturi am pentru cei care doresc să-și înceapă propriul #BodyJourney? Să aibă răbdare, să fie hotărâți, să ceară ajutor și să nu renunțe când este greu (adică, mai tot timpul).

Și pentru că voiam cumva să marchez faptul că au trecut doi ani în care am făcut progrese considerabile în propria călătorie, am decis alături de talentații fotografi de la –the Bucharest’s- să refacem pozele de la început fix în aceleași locuri în care am pozat timidă cu doi ani în urmă. A fost emoționant pentru ambele părți și sperăm să vă placă rezultatul!

*toate drepturile asupra textelor și pozelor de pe acest site îmi aparțin în exclusivitate conform legii 8/1996 privind Drepturile de autor și conexe. Folosirea lor fără acordul meu înseamnă furt.